RĂDENII VECHI: RADENII VECHI

vineri, 5 martie 2010

RADENII VECHI

Cu dealuri însorite și cișmele
Cu codri seculari și livezi
Tu,baștin-a copilariei mele
Ca un oștean împrejurimi veghezi

Refren
Radenii Vechi,Radenii Vechi
Un sat frumos sub soare
Radenii Vechi,Radenii Vechi,
Cît te iubim de tare

Feciorii ți-au plecat setiși de carte,
Aștepți cu dor nestins să-i întîlnești
Iar ei,zburătăciți,prin lumi,departe,
Aștepta tot cu dor ca să-i primești.

Refren

Azi îmbracat în haina de verdeața
Cu salbele de lacuri pitorești
O Patrie avem în astă viață
Și ea ne este draga ca-n povști

Refren

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

REZERVATIA STIINTIFICA "PLAIUL FAGULUI "

Rezervatia naturala de stat "PLAIUL FAGULUI" a fost creata la 12 martie 1992 in scopul conservarii, regenerarii, redresarii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoresti si mai reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.

Suprafata totala a rezervatiei constituie 5642 ha, din care padurile ocupa 4639 ha. In structura teritorial-administrativa sunt incluse 5387 hectare de arborele naturale, inclusiv formatiuni cu fag (272 ha), frasin (1163 ha), gorun si stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169 ha).

Suprafata acoperita cu paduri constituie 183 ha, inclusiv pamant arabil (7 ha), livezi (8 ha), plantatii multianuale (13 ha), pasuni (21 ha), mlastini (7 ha), iazuri (24 ha), constructii capitale (15 ha), terenuri neproductive (35 ha).

Suprafata este ocrotita de stat din 1975. Din 1976 acest landsaft - natura, inclusiv masivul de padure, a trecut in categoria rezervatie forestiera si cinegenetica.

5387 ha este ocupata de arbori, inclusiv formatiuni cu fag (272 ha), frasin (1163 ha), gorun si stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169 ha). Suprafata acoperita cu paduri constituie 183 ha, inclusiv pamant arabil (7 ha), livezi (8 ha), plantatii (13 ha), pasuni (21 ha), mlastini (7 ha), iazuri (24 ha), constructii (15 ha), terenuri neproductive (35 ha).

Diversitatea landsaftica specifica rezervatiei: culmi inguste cu vai adanci, versanti abrupti (consecinte ale alunecarilor de teren), izvoare cu apa rece si cristalina, din care se alimenteaza paraiele, afluenteale rauletului Telita, ce se varsa in Bac.

Asigurarea stiintifica este efectuata cu colaboratorii Academiei de Stiinte, a altor institutii, cat si cu puterile proprii.

Colectivul rezervatiei este preocupat de asigurarea conservarii biodiversitatii si a regimului de rezervatie a ecosistemelor naturale, de mentinerea echilibrului ecologic, de elaborarea si aplicarea pe teren a metodelor privind efectuarea reconstructiei ecologice a arboretelor tuturor formatiunilor, in raport cu conditiile de crestere, reglarea numeric a formatiunilor faunistice in raport cu baza nutritiva, de educatia ecologica.

Rezervatia serveste ca model pentru gospodariile silvice in domeniul reconstructiei ecologice, aplicarii masurilor de contribuire la regenerarea naturala din seminte, la reinstaurarea formatiunilor silvice in dependenta de conditiile de crestere.

Formatiunile vegetale sunt prezentate prin paduri de tipul celor central-europene, in care s-au pastrat arboretele de provenienta naturala cu fag, gorun, tei, carpen, stejar pedunculat. Formatiunile cu fag ating varsta de pana la 150 de ani, cu o inaltime de pana la 40 m, cu un diametru al tulpinii de peste 100 cm. Fagul creste in amestec cu carpenul si gorunul. Aceste paduri se intalnesc pe altitudini mai sus de 200 m.

Au fost evidentiate si descrise 6 tipuri de padure: cu fag, edificator fagul european (Fagus sylvatica); cu fag si gorun; cu gorun si carpen; cu gorun si tei+frasin, edificator - gorunul (Quercus petraea); cu stejar pedunculat si artar+carpen; cu stejar pedunculat, plop si salcie, edificator - stejarul pedunculat (Quercus robur). Pe suprafetele mai inalte se intalneste vegetatia ierboasa mezofita cu elemente de stepa, iar pe sectoarele mai joase a versantilor si in vai - vegetatie de lunca, palustra si acvatica.

FLORA include 909 de specii, inclusiv 645 de specii de plante vasculare, 151 de specii de ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de muschi.
Plante unice. Din cele 270 de specii de plante, considerate ca rare pentru flora Republicii Moldova, 82 au fost evidentiate in rezervatie, dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria rediviva, Orthilia secunda, Pyrola rotundifolia, Padus avium si Telekia speciosa sunt cunoscute numai pe teritoriul rezervatiei.

FAUNA. Precum mentiona D.Cantemir, pe aceste meleaguri vietuiau cerbi, ursi, reni, jderi, lupi, mistreti… Extinderea suprafetelor arabile a contribuit considerabil la micsorarea spatiului impadurit, la reducerea numerica a plantelor si animalelor. Vanatul necontrolat a conditionat disparitia ursului, cerbului, rasului, lupului, cocosului-de-mesteacan etc.

La etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate: 42 de specii de mamifere, circa 140 de specii de pasari, 7 - de reptile, 8 - de amfibii. Recent, fauna rezervatiei a fost imbogatita cu cerbul nobil, cerbul-cu-pete si cerbul lopatar. Efectivul numeric al vertebratelor e depasit substantial de efectivul numeric al insectelor.

Paracopitatele aborigene sunt reprezentate de caprior si mistret; mamiferele carnivore - vulpe, bursuc, nevastuica, pisica salbatica, jderul-de-padure; rozatoarele - 18 specii, inclusiv soarecele gulerat, soarecele scurmator, microtina sura; in locuri deschise populeaza 3 specii de pars si veverita; formatiunile silvice mai dese si umede sunt prielnice chitcanului; padurile luminoase creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea iepurelui-de-camp; chiropterele sunt reprezentate de 4 specii de lilieci.

Ornitofauna este foarte bogata, fiind conditionata de prezenta diferitor tipuri de habitate, inclusiv de lunca si acvatice. In perioada pasajului de primavara-toamna si de cuibarit rezervatia este preferata de pasari din 14 ordine. La pasaj si hrana poposesc corcodei, starci, lebede, rate, culici, cristei, multe pasari arboricole. Printre cele 7 specii de ciocanitori a fost observata si ciocanitoarea neagra. Padurile rezervatiei atrag la cuibarit acvila-tipatoare, viesparul, soricarul, gaia neagra, uliul porumbar, uliul pasarar. Speciile dominante si subdominante la cuibarit: cinteza, pitigoiul mare, presura aurie, muscarul gulerat, pitulicea, silvia-cap-negru, cioc-grosul, toiul.

Reptilele populeaza intreg teritoriul rezervatiei, insa luncile sunt cele mai solicitate. Din cele 7 specii inregistrate, 4 specii (broasca testoasa-de-balta, vipera comuna, sarpele-de-alun, sarpele tarator cu abdomenul galben) au fost incluse in lista celor rare si pe cale de disparitie.

In perspectiva se preconizeaza: asigurarea conservarii biodiversitatii si regimului de rezervatie; elaborarea masurilor si efectuarea reconstructiei ecologice a arboretelor in raport cu conditiile de crestere; reinstaurarea arboretelor autohtone; aplicarea masurilor de contribuire la regenerarea naturala din seminte; reglarea numerica a efectivului lumii animale in raport cu baza materiala; sporirea eficientei educatiei ecologice.

RĂDENII VECHI

Pagini

vineri, 5 martie 2010

RADENII VECHI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

REZERVATIA STIINTIFICA "PLAIUL FAGULUI "

Plaiul Fagului în imagini